Controlling-ul este esențial într-o economie instabilă!

Introducere

Controlling-ul financiar modern este un concept avansat, relativ nou pentru antreprenoriatul din România, dar extrem de valoros – mai ales în aceste perioade de recesiune, în care doar cei eficienți vor reuși, iar cei dezorganizați riscă să închidă afaceri ce păreau promițătoare.

Ca să începem direct cu concluzia: controlling-ul financiar modern îți aduce bani din interiorul companiei, nu doar din vânzări.

Spre deosebire de analiza financiară clasică, care se bazează pe centre de profit, controlling-ul financiar modern oferă o perspectivă detaliată și ancorată în realitatea operațională a companiei. Este un instrument care leagă direct cifrele de activitățile zilnice, permițând o imagine clară a profitabilității reale.

Controlling Modern vs. Centre de Profit

Ani de zile am implementat sisteme ERP în firmele din România și am văzut din interior rigiditatea acestora. Aceste sisteme necesită:

• Bugete mari pentru implementare

• Echipe diversificate (contabilitate, fiscalitate, IT etc.)

• Competențe avansate în cadrul departamentului economic.

În ciuda acestor resurse, rezultatele finale erau adesea aproximative, mai ales atunci când se trata alocarea cheltuielilor indirecte și generale.

Problema cea mai mare? Centrele de profit tind să ignore realitatea "din producție". De multe ori, aceste sisteme rămân ancorate în trecut, la fel ca și contabilitatea clasică. Iar toate aceste rapoarte, Excel-uri și bugete prestabilite ajung să fie închise în laptopurile managerilor, fără a fi înțelese și aplicate de oamenii din operațional, care nu sunt contabili.

Originea Controlling-ului Financiar Modern

Tradițional, controlling-ul financiar se baza pe alocarea costurilor în centre de cost, oferind o imagine statică a cheltuielilor. Dar controlling-ul modern a dinamizat imaginea cheltuielilor printr-o istorie interesantă:

1. Lean Management și Toyota Production System (TPS)

între anii '50-'80, în Japonia, la Toyota, apare conceptul de Lean Management. Scopul: creșterea eficienței și reducerea risipei (muda). Aici apare pentru prima dată ideea de analiză a valorii create per proces operațional.

2. Metoda GP și UVA

Tot în anii '50, în Franța, inginerul Georges Perrin dezvoltă metoda GP, introducând o unitate de măsură standard pentru evaluarea efortului necesar producerii unui bun.

În 1995, Jean Fiévez și Robert Zaya transformă această metodă în ceea ce astăzi numim UVA (Unități de Valoare Adăugată). Inovația lor:

• Definirea unei unități comune pentru toate procesele

• Aplicabilă și în IMM-uri, nu doar în corporații

3. World Class Manufacturing (WCM)

în anii '80-'90, Europa dezvoltă sistemul WCM (Fiat fiind unul dintre pionieri), extinzând principiile Toyota prin:

• Piloni standardizați: Cost Deployment, Quality, Logistics, Safety etc.

• Activități măsurabile și matrici de pierderi

• Integrarea controlului financiar direct în operațional

Ce aduce Unitatea de Valoare Adăugată (UVA)?

Această metodologie permite:

• Calculul rentabilității per activitate sau proces

• Comparabilitate între procese, produse și servicii

• Măsurarea costurilor indirecte în mod transparent și aplicabil

Concluzie

Controlling-ul financiar modern și metoda UVA transformă cifrele contabile într-un limbaj simplificat și aplicabil. Este un sistem validat în cele mai performante companii din lume – de la Toyota la Amazon, în sistemele Lean, TPS și WCM. Iar acum, această metodologie este disponibilă și pentru antreprenoriatul românesc, adaptată prin platforme moderne și ușor de implementat chiar și în IMM-uri.

Vrei să vezi câți bani pierzi cu afacerea ta și cum te ajută Controlling-ul Financiar Modern să-i recuperezi? Fă-ți Testul rapid și gratuit aici: https://danpreda.ro/5000